Descoperirea unui oraș bizantin vechi în deșertul Egiptului
Arheologii din Egipt au descoperit un oraș bine conservat din perioada bizantină, în deșertul vestic.
Cartierele datând din secolul al IV-lea aveau structuri rezidențiale și religioase, inclusiv o biserică, în oaza Dakhla. Arheologii au găsit, de asemenea, monede, fragmente de ceramică și unelte.
Separat, 18 morminte antice au fost descoperite la Marina el-Alamein, în apropiere de Alexandria, acestea incluzând morminte săpate în stâncă și morminte din calcar, ceramică și un sarcofag din granit. Ministerul Turismului și Antichităților a precizat că prima descoperire oferă detalii despre viața de zi cu zi, dezvoltarea urbană și activitățile economice din perioada în care Egiptul făcea parte din Imperiul Bizantin.
Cartierele descoperite includ artere orientate pe direcția nord-sud, intersectate de străzi est-vest, formând piețe deschise și spații publice, a declarat Hisham el-Leithy, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităților. În partea superioară a așezării se află o bazilică datând din mijlocul secolului al IV-lea, care domină străzile principale, alături de ruinele a două turnuri de veghe destinate apărării periferiei, potrivit lui Mahmoud Massoud, șeful misiunii arheologice.
Oaza Dakhla, situată în provincia egipteană New Valley, figurează pe lista indicativă a UNESCO, fiind cu un pas mai aproape de includerea pe Lista Patrimoniului Mondial. În zonă au fost descoperite și o structură puternic fortificată, cu ziduri defensive groase, precum și numeroase locuințe prevăzute cu săli de primire și acoperișuri boltite, a adăugat Massoud.
Printre clădirile identificate se numără locuința lui Tisous, diacon al unei biserici, datată în a doua jumătate a secolului al IV-lea. Arheologii cred că aceasta a funcționat ca biserică înainte de construirea bazilicii orașului. Au mai fost descoperite cuptoare pentru pâine, bucătării, unelte de măcinat și monede din bronz cu portretele împăraților bizantini, inscripții în limba latină și simboluri creștine.
Potrivit Ministerului Turismului și Antichităților, un grup de monede de aur datează din timpul domniei împăratului roman Constanțiu al II-lea, care a condus Imperiul Roman între anii 337 și 361. Diaa Zahran, șeful Departamentului pentru Antichități Islamice, Copte și Evreiești, a declarat că au fost găsite aproximativ 200 de fragmente ceramice folosite drept suport pentru scriere. Aceste fragmente conțin inscripții referitoare la tranzacții comerciale, corespondență și alte aspecte ale vieții cotidiene.
Arheologii au descoperit și morminte antice în situl arheologic Marina el-Alamein, situat la aproximativ 100 de kilometri vest de Alexandria, pe țărmul Mediteranei. Descoperirile includ 11 morminte săpate în stâncă, cu o adâncime medie de opt metri, și șapte morminte de suprafață construite din calcar, a precizat ministerul. Astfel, numărul total al mormintelor descoperite în sit a ajuns la 48.
În sit au fost găsite vase ceramice, amfore, opaițe, farfurii, altare și bazine din calcar. Șefa misiunii, Eman Abdel-Khaliq, a declarat că a fost descoperit un sarcofag din granit, lung de 2,5 metri, care conținea rămășițe umane aflate în curs de analiză. În apropierea acestuia au fost găsite și fragmentele unei statui din ipsos reprezentând un sfinx. Potrivit lui Abdel-Khaliq, în gurile unora dintre cei decedați au fost găsite patru piese din aur, cunoscute sub denumirea de „limba de aur”, practică asociată credințelor funerare din acea perioadă.
Marina el-Alamein este un sit arheologic aflat în apropierea orașului El Alamein, pe coasta de nord a Egiptului, descoperit în 1986. Arheologii consideră că acesta este vechiul oraș-port greco-roman Leukaspis, construit în secolul al II-lea și înfloritor până în secolul al IV-lea.
