Armenia adoptă o lege ce limitează dreptul de vot pentru cetățenii din străinătate
Parlamentul din Armenia a adoptat vineri o lege care face mai dificil pentru cetățenii din străinătate să se întoarcă acasă pentru a vota, în urma unor presupuse eforturi ale Moscovei de a-i folosi pe armenii care locuiesc în Rusia pentru a influenţa scrutinul de luna trecută.
Armenia, fostă republică sovietică fără ieșire la mare, are o populație de aproximativ trei milioane de locuitori și o diasporă considerabilă, inclusiv în Rusia, care spune că peste două milioane de armeni lucrează pe teritoriul său. Partidul Contractului Civil al prim-ministrului Nikol Pașinian a câștigat alegerile din 7 iunie cu 49,8% din voturi.
Aleșii partidului au înaintat noul proiect de lege la scurt timp după aceea, spunând că doresc să se asigure că doar armenii care sunt familiarizați cu țara și înțeleg provocările acesteia pot vota. Reuters a relatat în luna mai că Rusia își intensifică eforturile sub acoperire pentru a submina candidatura lui Pașinian pentru un nou mandat, din îngrijorarea că acesta apropie țara din Caucazul de Sud de Occident și o îndepărtează de Rusia, patronul său tradițional.
Schema includea planuri de transportare a zeci de mii de armeni care locuiesc în străinătate, în Rusia, înapoi în Armenia pentru a influența votul, conform unor interviuri cu cinci oficiali ai serviciilor secrete occidentale și unor documente consultate de Reuters. Rusia a spus că acuzațiile de interferență sunt „o manie legată de spionaj” și a susținut că au existat încălcări în desfășurarea alegerilor, în care Pașinian a învins opoziția, în mare parte pro-rusă.
Conform noii legi, cetățenii armeni pot vota acum la alegerile obişnuite doar în cazul în care, cu 48 de zile înainte de ziua votului, au locuit în Armenia timp de cel puțin jumătate din ultimii doi ani. Pentru alegerile anticipate, calculul va fi făcut cu 28 de zile înainte de vot.
Un grup de organizații ale societății civile armene a condamnat legislația adoptată vineri ca fiind neconstituțională, subliniind într-o scrisoare deschisă că aceasta „pune în pericol principiile democratice și încalcă drepturile politice ale cetățenilor”.
