Donald Trump ia în considerare opțiunea unui „război total” în Iran; discuții între oficialii americani și iranieni
Oficialii americani și iranieni poartă miercuri, la Doha, discuții tehnice indirecte la nivel inferior, prin intermediul unor mediatori din Qatar și Pakistan, în timp ce președintele Trump pare a reflecta din nou la ideea unui „război total”.
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, care nu participă personal la discuții, s-au întâlnit marți la Doha cu prim-ministrul Qatarului pentru a pregăti terenul pentru negocierile indirecte de miercuri, a declarat pentru CNN o sursă diplomatică la curent cu negocierile. Iranul a declarat marți că nu se va întâlni cu înalții reprezentanți ai SUA care au zburat în regiune în urma izbucnirii ostilității, ceea ce afectează perspectivele unei păci durabile între cele două țări, potrivit Reuters.
Oficialii iranieni au mai afirmat că cele două părți trebuie să clarifice mai întâi termenii acordului de încetare a focului semnat în urmă cu două săptămâni, înainte de a putea aborda subiecte mai delicate, precum eventualele restricții impuse programului său nuclear. Evoluțiile au indicat că cele două părți – SUA și Iranul – sunt la mare distanță în ceea ce privește pilonii-cheie ai cadrului inițial, care prevede ca Iranul să ridice blocada asupra Strâmtorii Ormuz în schimbul unor stimulente financiare și stabilește o perioadă de 60 de zile de negocieri pentru a ajunge la un acord de pace permanent.
„Nu a fost programată nicio întâlnire, la niciun nivel, cu partea americană pentru zilele următoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmaeil Baghaei.
În căutarea unor modalități de a ieși din impas, Trump a luat în calcul revenirea la un război total, purtând discuții cu secretarul apărării Pete Hegseth și cu șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, cu privire la lansarea unor noi atacuri, a relatat The Wall Street Journal, citând surse americane familiarizate cu discuțiile. Însă, deocamdată, Trump, care a amenințat public Iranul cu noi atacuri, a decis să acorde mai mult timp diplomației, se arată în articol.
Traficul maritim a fost parțial reluat prin strâmtoare, care gestiona o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial înainte de izbucnirea războiului, pe 28 februarie. Însă oficialii iranieni au declarat că au dreptul de a gestiona traficul împreună cu Omanul, aliat al SUA, care se află de cealaltă parte a acestei căi navigabile strategice, și că vor impune taxe de trecere la jumătatea lunii august, când expiră perioada de 60 de zile.
„Suveranitatea asupra Strâmtorii Ormuz aparține Iranului și Omanului, iar traficul în strâmtoare este supus unor acorduri stabilite de Iran”, a declarat la televiziunea de stat principalul negociator al Iranului, Mohammed Bagher Ghalibaf. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a afirmat că Iranul nu va putea percepe taxe de trecere pe această cale navigabilă internațională, declarând în cadrul emisiunii „The Michael Knowles Show”: „Situația nu se va încheia cu iranienii percepând taxe de trecere de la navele care traversează Strâmtoarea Ormuz”.
În ciuda incertitudinii, prețurile petrolului au scăzut începând cu sfârșitul săptămânii, când SUA au bombardat instalații militare iraniene ca răspuns la atacurile cu drone asupra navelor comerciale, iar Iranul a atacat obiective militare americane din Kuweit și Bahrain. Economiile vulnerabile ar putea însă să rămână expuse riscului creșterii prețurilor la alimente și combustibili chiar și după ce piețele energetice se vor calma, a declarat marți agenția ONU pentru comerț și dezvoltare.
Războiul a determinat creșterea inflației globale și l-a pus pe Trump sub presiune politică înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, care vor decide controlul asupra Congresului SUA. Atât Trump, cât și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, îi îndeamnă pe comercianții cu amănuntul de benzină să scadă prețurile.
Acordul provizoriu dintre SUA și Iran prevede, de asemenea, încetarea conflictului dintre Israel și gruparea militantă Hezbollah din Liban, susținută de Iran. Însă puternicul președinte al parlamentului libanez, Nabih Berri, un aliat al Hezbollah, a pus la îndoială un acord-cadru separat, negociat de SUA, între Liban și Israel, menit să pună capăt acelui război. Analiștii au afirmat că acordul riscă să consolideze o situație de impas, legând retragerea Israelului din sudul Libanului de dezarmarea grupării Hezbollah.
