Marius Cara, șeful Biroului BEI la București: energia regenerabilă poate asigura independența Europei
Banca Europeană de Investiții este unul dintre cei mai mari finanțatori ai dezvoltării României. Proiectele finanțate variază de la energie verde și infrastructură, până la sprijin pentru firmele mici și PNRR. Marius Cara, șeful biroului grupului BEI de la București, explică unde sunt direcționați acești bani și cum poate România să valorifice mai bine finanțarea disponibilă în anii următori.
Cristina Cileacu: Marius Cara, șeful Biroului Grupului Băncii Europene de Investiții la București, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Marius Cara: Bine v-am găsit! Mulțumesc de invitație.
Cristina Cileacu: Domnule Cara, filmăm acest interviu într-o perioadă de turbulențe politice în România, o economie care are mare nevoie de finanțare europeană și de dezvoltare. Aceste aspecte, cumulate, duc la multe întârzieri în atragerea fondurilor, derularea proiectelor și așa mai departe. În calitate de reprezentant al Băncii Europene de Investiții, ce sfaturi ați oferi statului român pentru a profita mai bine de aceste împrumuturi?
Marius Cara: Noi finanțăm în România proiecte complexe, care vizează infrastructura mare, cum ar fi autostrăzi, căi ferate și infrastructura spitalelor. Aceste proiecte au o perioadă de gestație lungă și întârzierile sunt frecvente. În afară de finanțare, oferim și consultanță pentru a sprijini promotorii proiectelor în faza de pregătire, asigurându-ne că acestea sunt viabile din toate punctele de vedere. Un exemplu este cel al spitalelor regionale de la Craiova, Cluj și Iași, unde oferim asistență în implementare, nu doar în ceea ce privește construcția clădirilor, ci și integrarea lor în fluxurile de pacienți, personal medical și financiare.
Cristina Cileacu: Banca Europeană de Investiții are, de asemenea, obiective în ceea ce privește dezvoltarea statelor pe care le creditează. Cum se face echilibrul între obiectivele statului român și cele ale băncii, mai ales când apar întârzieri?
Marius Cara: România, ca toți membrii UE, este acționar la Banca Europeană de Investiții. Interesele băncii sunt aliniate cu cele ale statelor membre, chiar dacă prioritățile pot varia. În România, prioritățile sunt legate de coeziune, integrare și conectivitate, incluzând infrastructura și independența energetică, care contribuie la autonomia economică.
Cristina Cileacu: Dar ce se întâmplă când întârzierile apar după ce am primit banii de la BEI?
Marius Cara: Există întârzieri care pot apărea înainte de începerea construcției, în procesul de achiziții publice, care poate fi contestat. De exemplu, spitalul din Craiova se află în termen. Prevenim întârzierile prin întărirea capacității administrative a autorităților de management, dar această dezvoltare variază de la un sector la altul. Vedem progrese în transporturile rutiere, iar autostrada A1, care traversează Carpații, beneficiază de un împrumut de un miliard și va include primul tunel de autostradă prin munți.
Cristina Cileacu: Ce vești bune ne oferiți?
Marius Cara: Așa cum am menționat, există diferențe între autoritățile locale. De exemplu, în Ploiești, sprijinim un proiect de modernizare a transportului urban, fiind primul împrumut pe care l-au luat de la BEI. Am oferit asistență financiară pentru a ajuta Primăria să aibă o vizibilitate clară asupra fluxurilor financiare viitoare.
Cristina Cileacu: Ați menționat tranziția verde. Cum ajută BEI comunitățile care depind de cărbune?
Marius Cara: Uniunea Europeană continuă să parieze pe energia verde. Dependența de surse de energie fosilă, cum ar fi cele din Ucraina, ne arată că investiția în energie regenerabilă este crucială pentru autonomia Europei. România are un mix de energie diversificat, inclusiv nuclear. Înlocuirea capacităților pe cărbune este o provocare, dar BEI oferă programe de asistență, cum ar fi cel din Valea Jiului, care vizează generarea de investiții în transporturi și energie regenerabilă, inclusiv sprijin pentru ocuparea forței de muncă afectate.
Cristina Cileacu: Există în continuare o mare diferență între viața din orașele mari și cea din comunități precum Valea Jiului. Cum interveniți pentru a aduce aceste comunități mai aproape de standardele europene?
Marius Cara: În sectorul apei, colaborăm cu Banca de Investiții și Dezvoltare pentru a formula strategii de investiții și pentru a oferi asistență tehnică, astfel încât să putem ajunge la localitățile care au nevoie de finanțare. Este un proiect complex care necesită colaborarea mai multor instituții.
Cristina Cileacu: Cum vedeți impactul turbulențelor politice asupra fluxurilor de credite BEI pentru România?
Marius Cara: Strategiile sunt adesea coordonate la nivel european. Proiectele de transport și energie sunt parte din programele în care România este implicată. Finanțările nu se limitează doar la România. Proiectele au o implementare de lungă durată și depășesc ciclurile electorale. Rolul BEI este de a asigura stabilitate și o sursă constantă de finanțare.
Cristina Cileacu: Așadar, proiectele nu sunt afectate de turbulențele politice?
Marius Cara: Corect, deoarece implementarea proiectelor nu depinde de politicieni. Odată ce proiectele sunt inițiate, sunt continuate de experți tehnici și promotorii care au interesul de a le finaliza.
Cristina Cileacu: Ce lipsește României în raport cu proiectele Uniunii Europene?
Marius Cara: Sectorul căilor ferate, care a fost subfinanțat, se mișcă mai greu. Acum, finanțarea a ajuns la el, iar noi am cofinanțat două tronsoane de cale ferată, Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad, fiecare cu câte 300 de milioane. Ne concentrăm acum pe tronsonul Brașov–Sighișoara, care este mai complex. Îmbunătățirea guvernanței ar putea accelera implementarea, iar noi continuăm să lucrăm în acest sens, inclusiv la un studiu de prefezabilitate pentru trenul de mare viteză.
Cristina Cileacu: Să sperăm că aceste proiecte vor deveni realitate cât mai curând. Vă mulțumesc pentru discuție.
Marius Cara: Și eu vă mulțumesc.
