Val de știri false pe rețele sociale. Cum ne apărăm de dezinformare
O imagine falsă, un videoclip generat cu inteligență artificială sau o informație distribuită masiv pe rețelele sociale poate influența alegeri, percepții și opinii.
Într-o perioadă în care instituțiile statului avertizează tot mai des asupra campaniilor de manipulare online, mai mulți experți europeni și specialiști în comunicare au discutat, la Timișoara, despre ceea ce mulți numesc deja un nou front al războiului informațional, dar și despre soluțiile pentru a ne apăra de dezinformările de pe internet.
„Atacat în direct – acum urmează consecințele!” – e cel mai recent fake news demontat de instituțiile statului. Iar internetul este inundat de astfel de dezinformări. După incidentul cu drona căzută în Galați, de exemplu, rețelele sociale s-au umplut de informații și imagini false care s-au răspândit mult mai repede decât informațiile oficiale.
„Democrațiile noastre sunt vizate de teorii ale conspirației și discurs instigator la ură din interior, precum și de interferențe hibride din exterior. Desigur, trebuie să folosim puterea inteligenței artificiale și a digitalizării, tocmai pentru a promova demnitatea umană, libertatea individuală, egalitatea și democrația”, spune Lukas Mandl, președinte al Adunării Regiunilor Europene.
În ultimii ani, astfel de fenomene au devenit tot mai vizibile în timpul alegerilor, al crizelor sociale sau al incidentelor de siguranță. „Așa cum este important să avem apă curată, o bună administrare, străzi corespunzătoare sau transport public eficient, la fel este absolut esențial, pentru o societate funcțională, să aibă mass-media și jurnalism libere. Astăzi, acestea sunt sub atac”, completează Lukas Mandl.
Experții spun că problema nu este doar existența informațiilor false, ci viteza cu care acestea circulă și dificultatea de a le diferenția de conținutul autentic. „Devine deja obositor și simt că sunt într-un fel de burnout social, burnout civic. Mi se pare revoltător, mai ales faptul că știu că foarte mulți nu își dau seama la fel de bine ca și mine, care am crescut cu internet”, spune o tânără.
„Mă aflu și eu în acest pericol, de a mă confrunta cu dezinformarea zilnică și consider că trebuie ca fiecare dintre noi să știm să ne informăm”, punctează altcineva.
„Ar trebui o educație media corectă. Dezvoltarea abilităților de gândire critică și programele acestea ar trebui începute de la o vârstă cât mai fragedă”, e de părere Codruța Simionescu, lector la Facultatea de Științe ale Guvernării și Comunicării Universitatea de Vest Timișoara.
Potrivit specialiștilor, cea mai eficientă apărare împotriva dezinformării rămâne gândirea critică. De altfel, oamenii trebuie să verifice sursa, să compare informațiile din mai multe publicații credibile și să evite distribuirea conținutului neverificat.
