Noile reglementări europene privind transparența salarială intră în vigoare pe 7 iunie, cu sancțiuni pentru companii
Începând cu 7 iunie, companiile și instituțiile din România vor trebui să respecte noile reguli europene privind transparența salarială.
Aceste reguli impun angajatorilor să comunice salariul înainte de interviu și să justifice obiectiv diferențele de remunerare între angajați care ocupă poziții similare. Nerespectarea acestor obligații poate atrage amenzi și litigii.
Scopul declarat al directivei este reducerea diferențelor salariale nejustificate și creșterea transparenței privind modul în care sunt stabilite salariile. Deși atenția publică s-a concentrat în principal asupra obligației de a comunica salariul înainte de interviu, avocații specializați în dreptul muncii spun că justificarea diferențelor salariale este aspectul fundamental al noii legislații.
Avocații de la Grecu Partners afirmă că „mulți angajatori consideră că principala schimbare va fi comunicarea salariului în procesul de recrutare. În realitate, aceasta este una dintre cele mai simple obligații”. În schimb, diferențele salariale vor trebui susținute de criterii obiective și documentate.
Conform noilor reguli, angajatorii nu vor mai putea solicita candidaților informații despre istoricul salarial și vor fi obligați să ofere acces la informații privind nivelurile de remunerare pentru categorii de salariați care desfășoară aceeași muncă sau o muncă de valoare egală. Totodată, companiile trebuie să poată demonstra că salariile și promovările sunt bazate pe criterii obiective și neutre.
Noua legislație permite existența diferențelor salariale, însă acestea trebuie justificate prin criterii verificabile, cum ar fi experiența profesională, nivelul de responsabilitate, performanța sau calificările. De exemplu, doi specialiști în marketing pot avea salarii diferite dacă unul dintre ei coordonează colegi sau gestionează proiecte mai complexe.
Dacă atribuțiile și experiența sunt similare, iar compania nu poate justifica diferențele de plată, aceasta poate fi supusă reclamațiilor pentru discriminare salarială. „Faptul că doi angajați aflați pe aceeași poziție au salarii diferite nu reprezintă, în sine, o încălcare a legii. Problema apare atunci când compania nu poate explica și demonstra de ce există acea diferență”, a explicat avocata Elena Grecu.
Directiva introduce și noi obligații de transparență în politicile salariale. Angajatorii vor trebui să comunice criteriile utilizate pentru stabilirea salariilor, nivelurile de salarizare aplicate în companie și modalitățile de evoluție salarială și promovare. În cazul instituțiilor publice, aceste obligații sunt mai extinse și includ inclusiv publicarea grilelor de salarizare.
Salariații vor avea dreptul să solicite explicații privind nivelul remunerației și eventualele diferențe salariale existente în cadrul companiei. De asemenea, reprezentanții angajaților, Inspectoratele Teritoriale de Muncă și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării vor putea cere documente și clarificări privind politicile salariale. Angajatorii vor fi obligați să răspundă solicitărilor în termen de 30 de zile lucrătoare, termen care poate fi prelungit cu încă 30 de zile în anumite situații.
Companiile mari vor trebui să raporteze diferențele salariale dintre femei și bărbați. Pentru firmele cu cel puțin 100 de angajați apar și obligații suplimentare privind raportarea diferențelor salariale dintre femei și bărbați. Datele vor trebui transmise către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și vor include diferența salarială medie și mediană, diferențele privind bonusurile, distribuția angajaților pe intervale salariale și proporția femeilor și bărbaților care beneficiază de bonusuri și alte beneficii.
Calendarul raportărilor diferă în funcție de dimensiunea companiei. Firmele cu peste 250 de angajați și cele cu 150-249 de angajați vor face prima raportare până la 7 iunie 2027, însă pentru primele obligația va fi anuală, iar pentru celelalte o dată la trei ani. Companiile cu 100-149 de angajați vor face prima raportare până la 7 iunie 2031 și ulterior o dată la trei ani.
Noua legislație prevede sancțiuni pentru companiile care nu respectă obligațiile privind transparența salarială. Constituie contravenții, printre altele, lipsa informării candidaților privind salariul, solicitarea istoricului salarial, refuzul de a furniza informații angajaților sau nerespectarea obligațiilor de raportare. Amenzile sunt cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei, iar în cazul încălcărilor repetate pot ajunge la 30.000 de lei.
Avocații avertizează că impactul financiar al litigiilor poate fi însă mai mare decât valoarea sancțiunilor. „În practică, impactul financiar al unui litigiu poate depăși semnificativ valoarea unei amenzi, în special atunci când sunt solicitate diferențe salariale pentru perioade anterioare, despăgubiri sau cheltuieli de judecată”, avertizează aceștia. Dacă în urma analizelor se constată diferențe salariale între femei și bărbați care nu pot fi justificate prin criterii obiective și neutre, angajatorii vor fi obligați să corecteze situația. Termenul standard pentru remedierea diferențelor este de 90 de zile lucrătoare, cu posibilitatea extinderii până la șase luni în cazuri justificate.
