Relevanța istoriei ca disciplină de bacalaureat în fața extremismului din România
Propunerea de eliminare a materiei istorie din examenul de Bacalaureat pentru profilurile filologie și vocațional din anul 2030 a stârnit reacții negative în mediul academic.
Facultatea de Istorie a Universității din București a transmis un memoriu oficial Ministerului Educației și Parlamentului României, exprimându-și dezacordul față de noua structură a examenului. Aceasta ar urma să afecteze elevii care vor intra în clasa a opta în toamna anului 2026, istoria urmând să nu mai fie o probă obligatorie pentru profilul umanist și cel vocațional.
Conform memoriului, istoria nu este doar o materie de memorat date, ci un instrument crucial pentru dezvoltarea gândirii critice și a spiritului civic. Într-un context global marcat de „fake news”, propagandă și extremism, lipsa unei evaluări naționale serioase a cunoștințelor istorice îi expune pe tineri manipulărilor sociale.
Comunitatea academică subliniază o contradicție evidentă în politicile educaționale actuale. Deși au fost introduse competențe precum „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”, structura propusă pentru Bacalaureat pare să ignore importanța acestui domeniu. În plus, România se află în contradicție cu majoritatea statelor din Uniunea Europeană, unde istoria este o disciplină fundamentală, beneficiind de minimum două ore pe săptămână în trunchiul comun.
„O «Românie Educată» nu poate fi creată prin restrângerea cunoașterii trecutului și prin eliminarea gândirii critice din examenele naționale fundamentale”, se concluzionează în documentul semnat de comunitatea academică a Facultății de Istorie.
Problema restructurării Bacalaureatului a fost oficial abordată odată cu pachetul de legi „România Educată”. Proiectele inițiale, lansate de fostul ministru Sorin Cîmpeanu în 2022 și continuate de Ligia Deca în 2023, propuneau introducerea unui „Bacalaureat unificat”. Acesta prevedea o probă scrisă unică din „științe” pentru profilul uman și o probă unică de „umanioare” (istorie, geografie, discipline socio-umane) sub formă de grilă pentru profilul real. Criticile din partea societății civile au fost vehemente, subliniind că istoria își pierde statutul de probă scrisă distinctă, fiind „diluată” într-un test general.
Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 a stabilit că prima generație care va susține Bacalaureatul modificat va fi cea din 2030, compusă din elevii care intră în clasa a IX-a în toamna anului 2026. Această lege permite detalierea disciplinelor exacte prin ordine de ministru, ceea ce a generat controverse.
Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie, explică faptul că discuțiile despre noile planuri cadru și structura Bacalaureatului au început în 2023. El subliniază că eliminarea istoriei din Bacalaureat va avea efecte pe termen lung asupra percepției tinerilor față de democrație și de trecutul recent.
„Continuu să producem generații de tineri care, prin intermediul istoriei, pot dobândi gândirea critică necesară pentru a înțelege cetățenia și cetățenia europeană”, afirmă Gheboianu. El subliniază importanța istoriei în înțelegerea prezentului, adăugând că „istoria nu este doar despre trecutul îndepărtat, ci și despre fenomenele de astăzi, pentru a înțelege unde am ajuns”.
Un alt argument central este că absența unei educații istorice solide poate genera confuzii grave în rândul tinerilor. Gheboianu observă o pondere semnificativă a nostalgiei comuniste, chiar și în cazul tinerilor născuți după Revoluție. De asemenea, el menționează o creștere a influenței extremei drepte, manifestată printr-o reîntoarcere a unor ideologii controversate.
Gheboianu insistă că elevii sunt atrași doar de disciplinele care au relevanță directă la examenul final. „Experiența ne arată că cei care nu dau Bacalaureatul nu sunt interesați de aceste materii”, spune el, subliniind că lecțiile care abordează teme importante despre România contemporană riscă să devină irelevante pentru unii elevi.
Istoria, consideră el, joacă un rol esențial în atingerea competențelor-cheie menționate în noile politici educaționale, cum ar fi cetățenia și gândirea critică. Astfel, eliminarea istoriei din probele obligatorii nu este doar o modificare tehnică, ci un semnal referitor la viziunea statului asupra formării civice a elevilor.
În februarie 2025, s-a discutat prima dată despre eliminarea istoriei din trunchiul comun pentru clasele XI-XII, printr-un proiect de Ordin de Ministru. Acesta propunea scoaterea disciplinelor „Istorie” și „Geografie” din planul comun, cu scopul flexibilizării orarului. Profesorii au avertizat că eliminarea „Istoriei Românilor” din ultimii doi ani de liceu ar face imposibilă menținerea acestei probe la Bacalaureat. După presiuni publice, ministerul a revenit asupra planului, păstrând disciplinele în trunchiul comun.
În mai 2026, Ministerul Educației a reluat discuția privind structura Bacalaureatului din 2030. Proiectul prevedea ca, pentru profilul Uman, specializarea Filologie, istoria să nu mai fie o probă scrisă obligatorie, ci o materie opțională dintr-o listă mai lungă, care includea Geografie, Logică, Psihologie și Filosofie.
Daniela Popescu, lector la Facultatea de Istorie, a organizat ateliere de istorie pentru tineri din întreaga țară. Ea a observat o tendință îngrijorătoare: tinerii manifestă nostalgie pentru regimuri totalitare pe care nu le-au trăit, influențați de mediul online. „Încep să fie nostalgici după extrema dreaptă, inclusiv cea internațională, în special Germania nazistă”, afirmă ea, observând și o simpatie pentru figuri istorice controversate.
Popescu critică viziunea „contabilă” a Ministerului Educației, care prioritizează formarea viitorilor angajați în detrimentul cetățenilor. „Ar trebui să ne întrebăm dacă învățământul liceal își propune să formeze viitori angajați sau oameni ai cetății”, subliniază ea. Scoaterea istoriei din materiile obligatorii ar putea duce la diminuarea accesului tinerilor la informații esențiale pentru valori fundamentale precum independența și democrația.
O justificare frecventă pentru eliminarea istoriei este că examenul de Bacalaureat ar promova doar memorarea mecanică. Popescu contestă această idee, afirmând că „noi acum încercăm să scoatem materia cu totul, doar pentru că programa e gândită greșit”.
Adrian Herța, asistent universitar la Universitatea Ovidius,
