Vacanțele terapeutice câștigă popularitate: sejururi cu yoga și meditație, iar experții atrag atenția asupra „comercializării traumei”
Rănile emoționale au devenit o țintă pentru agențiile de turism, pe fondul unei cereri crescute pentru vacanțe de recuperare.
Din ce în ce mai mulți oameni care trec prin perioade dificile aleg vacanțe dedicate echilibrului emoțional. Această tendință vine în contextul creșterii anxietății, burnout-ului și pierderilor personale. Retreaturile care promit reconectare interioară și vindecare prin yoga, meditație sau terapii alternative devin o industrie în plină expansiune, cu oferte diversificate la nivel global și în România.
Agențiile de turism observă o cerere tot mai mare pentru vacanțe de tip „recuperare emoțională”, promovate ca experiențe de regăsire a echilibrului interior. Acestea includ programe de yoga, meditație, mindfulness sau diverse forme de terapie. Fenomenul este în plină expansiune, pe fondul creșterii anxietății și a presiunilor sociale tot mai intense. În acest context, „grief travel” – turismul destinat persoanelor aflate în doliu sau dificultate emoțională – a câștigat popularitate după pandemie.
„Zic că a fost cu mult stres… chiar acum se întâmplă de multe ori să aleg să merg să mă conectez cu natura, să fie liniște în jurul meu și, de obicei, e foarte important să vezi ce stări ai ca să poți să vezi ce locuri poți să alegi în vacanță pe care vrei să o ai”, spune Aron, student la Medicină, care consideră că astfel de călătorii îl ajută să gestioneze stresul cotidian.
O altă participantă afirmă: „Evident că mă ajută, mă deconectez și se spune că atunci când vizităm locuri noi ni se activează niște emoții pe care nu le-am simțit până atunci. Cred că vacanțele te ajută să te reconectezi cu tine”.
Agențiile de turism confirmă că interesul pentru aceste pachete a crescut, chiar dacă prețurile depășesc frecvent o mie de euro de persoană, mai ales pentru destinații exotice precum Bali, Grecia sau Spania. „Am avut cereri pentru tipul acesta de călătorii în Grecia, Spania și chiar în destinațiile exotice unde se fac retreat-uri, de exemplu Bali, care este recunoscut pentru partea aceasta de spiritualitate. Există și un program predefinit de activități”, spune Mihai Oprea, director de agenție de turism.
Specialiștii în psihologie subliniază că aceste experiențe pot aduce beneficii pentru starea de bine, dar nu trebuie confundate cu un act terapeutic propriu-zis. „Sunt foarte bine venite aceste programe de yoga, de meditații, de mindfulness. În afară de aceasta, și exercițiile fizice ajută foarte eficient reglarea corpului uman. Această oboseală emoțională poate fi tratată în astfel de călătorii și în astfel de exerciții”, declară psihologul Lenke Iuhos.
Totuși, psihologul Gabriela Groza avertizează că acest fenomen are și o dimensiune comercială semnificativă, fiind alimentat de modul în care societatea modernă percepe suferința în raport cu trauma. „Sunt convinsă că se vinde tipul acesta de turism pentru că se potrivește foarte bine cu moda victimizării sau cu moda aceasta a traumei, care e tot mai prezentă în societatea occidentală. Avem impresia că suntem complet victime ale vieții noastre, că nu ne putem reveni ușor, că avem nevoie de foarte multe resurse din exterior ca să facem față unor evenimente de viață”, afirmă psihologul.
Groza adaugă că popularitatea acestor retreaturi este legată de schimbările din structura socială și de diminuarea conexiunilor umane directe. „Societățile noastre au devenit mai individualiste. Conexiunea cu comunitatea este mult mai slabă. Uneori lipsește. Avem vecini pe care nu îi cunoaștem. Discuțiile cu vecinii, discuțiile cu prietenii, relațiile uneori nu mai sunt la fel de apropiate și asta ne face să simțim nevoia de conexiune”, explică Gabriela Groza.
Deși aceste vacanțe pot avea efecte pozitive asupra stării emoționale, ele nu trebuie confundate cu un proces terapeutic real. „Poate să fie foarte utilă o vacanță de acest tip, poate să ne producă foarte mult bine, dar de aici până la a vorbi despre un proces terapeutic cu privire la o așa-zisă traumă e o distanță destul de mare”, conchide psihologul.
Groza subliniază că termenul de „traumă” este adesea folosit în mod excesiv, în contexte care nu reflectă neapărat realitatea clinică. „Aș fi destul de sceptică cu privire la tot ce numim traumă. Un specialist poate să facă diferența între un eveniment traumatic și situații normale de viață care ne produc suferință. Omul este o ființă rezilientă care are resursele de a face față situațiilor dificile”, afirmă aceasta.
Un alt subiect sensibil este reprezentat de retreaturile care includ substanțe psihedelice sau halucinogene, unde psihologul atrage atenția asupra riscurilor multiple. „Pericolele sunt de mai multe feluri. Nu în toate statele este legal să consumi substanțe psihedelice. Un alt pericol constă în a ști exact ce se consumă, în ce cantități și care sunt persoanele care supraveghează. Din păcate, cunosc multe situații care n-au ieșit prea bine sau n-au fost supravegheate cum trebuia”, spune ea.
Deși Gabriela Groza nu exclude complet posibilitatea unor experiențe pozitive, ea insistă asupra prudenței în alegerea acestor programe. „Nu spun că, de principiu, n-ar putea să fie bune, dar aș fi foarte atentă unde merg, cine este specialistul care organizează asta și care sunt condițiile în care se întâmplă”, a concluzionat psihologul.
