Ilie Bolojan prezintă cinci beneficii pentru România în urma programului SAFE, axat pe producția militară internă
Premierul interimar Ilie Bolojan afirmă, vineri, după semnarea acordului SAFE cu Comisia Europeană, că miza nu este doar securitatea României, ci și capacitatea țării de a produce mai mult, în parteneriat cu industria europeană.
Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat, vineri, pe Facebook, cinci avantaje majore pentru România, după ce s-a semnat acordul SAFE dintre România și Comisia Europeană, prin care România va avea acces la un împrumut de 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare, infrastructură strategică și dezvoltarea capacităților de producție din țară.
Primul avantaj la care se referă Bolojan este dotarea Armatei Române cu tehnică de ultimă generație, pe baza planurilor de înzestrare întocmite de militari. „România va fi o țară mai sigură. Cu dotări similare celorlalte armate din NATO, crește interoperabilitatea în cadrul alianței, pentru un Flanc Estic mai consolidat”, transmite premierul interimar.
Acesta se referă, în al doilea rând, la costuri reduse la jumătate pentru acest împrumut, comparativ cu condițiile de piață pentru împrumuturi. „Nu vom putea să reducem cheltuielile pentru apărare în următorii ani, din cauza războiului din Ucraina. De asemenea, nu vom putea evita să ne mai împrumutăm în anii următori, având de acoperit deficitele acumulate în ultimii ani. Pentru acest împrumut, garantat de Comisia Europeană, dobânzile sunt la jumătate față de cele la care ne împrumutăm în prezent, perioada de grație este de 10 ani, iar cea de rambursare de 40 de ani”, explică premierul interimar.
Al treilea avantaj semnalat de Bolojan: „Finanțare pentru finalizarea autostrăzilor din nord-estul României”. „Peste 4 miliarde de euro sunt direcționate către tronsoanele de autostradă Pașcani–Suceava–Siret și Pașcani–Iași–Ungheni. Fără acest credit, nu am fi avut finanțare pentru autostrăzile Moldovei. Conectivitatea este o condiție de bază pentru dezvoltarea regiunilor, iar finalizarea lucrărilor la cele două tronsoane va susține dezvoltarea jumătății de nord a României și relațiile economice cu Republica Moldova și Ucraina”, a mai scris premierul interimar.
Al patrulea avantaj este transferul de tehnologie în țară și integrarea în lanțul valoric al industriei europene de apărare. „O condiție importantă a contractelor de achiziție este ca mai mult de jumătate dintre componente să fie produse în România. Asta înseamnă transfer de tehnologie, investiții și capacitatea de a asigura mentenanța tehnicii militare în țară”, explică Bolojan.
Ultimul avantaj – refacerea industriei de apărare din țară. „O parte din investiții se vor realiza prin asocierea cu firmele de stat din subordinea Ministerului Economiei, iar o altă parte cu firme private românești sau prin investițiile directe ale marilor producători europeni în România”, afirmă Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, aceste investiții vor pune în valoare vechea bază industrială, care nu era valorificată, și vor crea noi locuri de muncă în zonele unde se vor localiza investițiile.
„Mulțumesc tuturor celor care au lucrat în ultimele luni pentru ca acest acord să devină realitate. Miza acestui program nu este doar securitatea României, ci și capacitatea noastră de a produce mai mult aici, acasă, în parteneriat cu industria europeană”, a încheiat premierul interimar.
Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, iar Ministerul Finanțelor a anunțat că, joi, Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, prin care țara noastră va avea acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică. „SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României. Prin SAFE, România nu investește doar în apărare și securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană”, afirma ministrul Alexandru Nazare.
Instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiții avantajoase, pentru investiții urgente în securitate și apărare. Pentru România, finanțarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată și proiecte de transport cu relevanță strategică. Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier de interes național, diferența fiind destinată proiectelor de înzestrare și infrastructură din zona de apărare și securitate.
România a semnat acordul în 12 mai, în baza aprobării Memorandumului de către Guvern și de către președintele României. Documentele originale semnate au fost transmise cu celeritate Comisiei Europene și au ajuns la Bruxelles în 13 mai. Acordul stabilește condițiile de acordare a împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul prin care România va putea transmite cereri de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.
După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană va putea acorda României o prefinanțare de 15% din împrumut, respectiv aproximativ 2,5 miliarde de euro. Fiecare tranșă, inclusiv prefinanțarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani. Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a Planului, iar instituțiile beneficiare – Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor – vor implementa proiectele și achizițiile asumate prin Planul de investiții al României.
SAFE este un instrument european temporar, creat pentru a sprijini statele membre în realizarea unor investiții urgente și majore în apărare, în contextul deteriorării mediului de securitate european. Pentru România, finanțarea reprezintă atât un instrument de securitate, cât și o oportunitate economică: investiții în industrie, infrastructură, tehnologie și capacități strategice.
