Macron susține abrogarea „Codului Negru” din secolele XVII și XVIII
Președintele francez Emmanuel Macron a susținut joi abrogarea simbolică a „Codului Negru”, angajată de Parlament, și și-a evocat îndelung „reflecția” la problema sensibilă a „reparațiilor” cu privire la sclavie care, în opinia sa, presupun mai întâi „recunoașterea” și care nu vor putea să fie niciodată „totale”.
La o recepție la Palatul Elysée, cu ocazia marcării a 25 de ani de la recunoașterea comerțului cu sclavi și sclaviei drept crime împotriva umanității, șeful statului a adus omagiu unui text „necesar” și autoarei acestuia, Christiane Taubira, potrivit AFP.
El a evocat alt text, „Codul Negru” – numele dat unui ansamblu de edicte regale datând din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea – care organiza sclavia și care nu a fost niciodată abrogat în mod oficial, a cărui menținere – chiar dacă fără efecte juridice – „a devenit un fel de culpă”, „o formă de ofensă”, „o trădare a ceea ce este Republica”.
„De aceea, cer Guvernului să-și asume propunerea de lege privind abrogarea Codului Negru, care urmează să fie dezbătută la 28 mai în Adunarea Națională”, a declarat el despre această abrogare, adoptată miercuri, în unanimitate, în Comisie.
Christiane Taubira, prezentă la eveniment, a evocat o rezoluție adoptată la sfârșitul lui martie de Adunarea Generală a ONU, la inițiativa Ghanei, care face din sclavie și din comerțul cu africani „cele mai grave crime împotriva umanității”. Franța, împreună cu alte țări europene, s-a abținut, din cauză că nu vrea o ierarhizare a crimelor împotriva umanității, o poziție asumată joi de către Emmanuel Macron.
Fostul ministru al Justiției a subliniat că rezoluția a fost adoptată masiv de țările din Africa, America Latină și Caraibe, „care recunosc și ele deșertăciunea ierarhizării crimelor împotriva umanității”.
„Nu putem să nu auzim ce se află în spate, doar o cerere de dreptate, întotdeauna de reparație”, a recunoscut șeful statului. El a anunțat lansarea, împreună cu Ghana, a unei „munci științifice internaționale” în vederea „prezentării unor recomandări foarte concrete decidenților politici”, fără să precizeze dacă este vorba despre recomandări cu privire la eventuale reparații.
Emmanuel Macron a adăugat, de altfel, că „reparația”, o „problemă uriașă”, nu va fi eludată. „Însă este o problemă în care nu trebuie să facem promisiuni false”, a avertizat el. „Trebuie să avem onestitatea de a ne spune că nu vom repara niciodată această crimă în totalitate, pentru că este imposibil”, „nu vom putea da într-o bună zi o cifră, spune o vorbă care să pună un punct final acestei povești”.
El a dat asigurări că „reflecția” și „deciziile” sale în acest subiect sunt „încă nefinalizate”. Macron a amintit că a lansat, în urmă cu un an, o activitate a unor istorici care să evalueze „prețul” libertății impuse de către Franța în Haiti, care urmează să-i predea un raport în decembrie.
„A repara înseamnă mai întâi a restaura locul just” al faptelor „în istoria Republicii”, un lucru care trece prin educație, a pledat el. „Dar nu este un gest ușor, iar noi nu am terminat acest parcurs al recunoașterii”, a insistat el. „Dacă nu recunoaștem, nu există nicio șansă să construim viitorul”, a declarat el sub privirile unor reprezentanți ai dreptei și extremei drepte care critică cu regularitate gesturile de „căință”.
„Nu există identitate franceză nici în negarea a ceea ce s-a făcut (…) și nici în refuzul de a avansa în recunoașteri și căințe”, a subliniat Emmanuel Macron. Îndreptându-se apoi către stânga radicală, el a adăugat „nici în replierea exclusivă asupra acestor povești sau altora care ar vrea să promită că este posibilă reparația integrală sau că adevărata luptă este în comunitarismul contemporan”. „De aceea vom avea mereu o reparație imperfectă”, a avertizat el.
